Diferencia entre revisiones de «Cuauhtēmallān»

Contenido eliminado Contenido añadido
Tlaiztāctilīlli zāzanilli
Pantli 1:
{{LengüetasArriba}}
{{Lengüeta1|'''[[Cuauhtēmallān|nci]]'''}}
{{Lengüeta2|'''[[Cuauhtemallan|nhn]]'''}}
{{LengüetasAbajo}}
 
{{Tlācatiyān
| āchcāuhtōcāitl_nativo = República de Guatemala
| āchcāuhtōcāitl = Tlācatlahtohcāyōtl Cuauhtēmallān
| cemāxcātōcāitl = Cuauhtēmallān
| pāmitl = Flag of Guatemala.svg
| chīmalli = Coat of arms of Guatemala.svg
| chīmalli_octacayōtl = 125px
| símbolos =
| mapa = Guatemala (orthographic projection).svg
| āltepētlacuīcatl = ''[[Guatemala Feliz]]'' (Pāquini Cuauhtēmallān)
| archivo_himno_nacional = Guatemala.ogg
| tēcuacān = [[Āltepētl Cuauhtēmallān]]
| tēcuacān_chānehqueh = 1 167 495 ([[2000]])
| tēcuacān_cemonocāyōtl_fmt =
| tēcuacān_cemonoc = 14_38_N_90_33_W_ 14°38′ N 90°33′ O
| huēyi_āltepētl = [[Āltepētl Cuauhtēmallān]]
| āchcāuhtlahtōlli = [[Caxtillāntlahtōlli]]¹
| tēpacholiztli = [[Tlācatlahtocāyōtl]]
| tēpachohqueh = [[Cuauhtēmallān tlahtohcātēīxiptla|Tlahtohcātēīxiptla]]
| tēpachohqueh_tōcāitl = [[Otto Pérez Molina]]
| tzintiliztli = [[Tlācaxoxōuhcāyōtl]]
| fundación_hitos =  • Fecha
| fundación_fechas = īhuīcpa {{ESP}}<br />15 Tlachiucnāuhti, [[1821]]
| tlaīxpayōtl = 108,890
| tlaīxpayōtl_tlatēctli = 106
| tlaīxpayōtl_ātl = 0.4%
| cuāxōchtli = 1,687 [[kilómetro|km]]
| huēyi_ātēntli = 400 km
| chānehqueh = 15,438,384 ([[2013]] est.)<ref>[http://www.ine.gob.gt/np/poblacion/index.htm]</ref>
| chānehqueh_tlatēctli = 66
| chānehqueh_pozāhuacāyōtl = 129
| PIB_nominal = US$ 36.788 millones.<ref>{{Cita web |url=http://siteresources.worldbank.org/DATASTATISTICS/Resources/GDP.pdf |título=PIB 2009, Banco Mundial. |publisher=Banco Mundial |fechaacceso=24 de julio de 2010}}</ref>
| PIB_nominal_año = 2009
| PIB_nominal_puesto = 79
| PIB_nominal_per_cápita = US$ 2.622
| PIB = US$ 64.449 millones.<ref>http://siteresources.worldbank.org/DATASTATISTICS/Resources/GDP_PPP.pdf</ref>
| PIB_año = 2009
| PIB_puesto = 77
| PIB_per_cápita = US$ 4.749<ref>http://siteresources.worldbank.org/DATASTATISTICS/Resources/POP.pdf</ref>
| IDH = 0,704
| IDH_año = 2007
| IDH_puesto = 122
| IDH_categoría = {{Ingreso|ingreso=nepantlahtli}}
| tomīn = [[Quetzal (moneda)|Quetzal]] (<code>[[ISO 4217|GTQ]]</code>)
| tlācatōcāitl = Cuauhtēmaltēcatl, Cuauhtēmaltēcah
| horario = [[Tiempo Coordinado Universal|UTC]]-6
| horario_verano = [[Tiempo Coordinado Universal|UTC]]-5
| cctld = [[.gt]]
| código_telefónico = 502
| prefijo_radiofónico = TGA-TGZ, TDA-TDZ
| nenecuilhuāztli_ISO = 320 / DEU / GT
| miembro_de = [[ONU]], [[OEA]]
| tlahtōlcaquiliztilōni = ¹ In mācēhualtin chanequeh tlahtoā miectin [[mayatlahtōlli]], [[quichetlahtōlli]], [[xincatlahtōlli]], [[nāhuatlahtōlli]] īhuān [[garifunatlahtōlli]].
}}
 
In '''Tlācatlahtohcāyōtl Cuauhtēmallān''' ([[caxtillāntlahtōlli]]: '''República de Guatemala''' ahnozo '''Guatemala''' īhuān īpan [[Mayatlahtōlli]]: '''Kujatemalja’'''), [[tlācatiyān]] tlatēctli Tlahco [[Ixachitlān]], īpan in mictlāncihuātlāmpa tēntli. In [[Āltepētl Cuauhtēmallān]] ītēcuacān ca.
 
Cauauhtēmallān cuāxōchtia in mictlāmpa īhuān in cihuātlāmpa īca [[Mēxihco]], in huitztlāntlāpcoa īca [[El Salvador]], in huitztlāmpa īca in [[Ilhuicaātl Pacífico]], īhuān in tlāpcopa īca [[Belice]], in [[Caribe Huēyātl]] īhuān [[Honduras]].
 
== Tlāltōcāitl ==
In [[tlaxcaltēcah]], in āquihqueh ōquinehnemi īca [[Pedro de Alvarado]], ōquitōcāitihqueh inīn tlālli iuhqui ''Cuauhtēmallān'', īpampa in nāhuatlahtōliztli ītech ''Quiché'' in tlein quihtōznequi ''Cuauhtēmalli'' nō ''miec cuahuitl''.
 
==Tlahtōllōtl==<!--Historia/History-->
 
In achtopa chānehqueh in tlein ōnenqueh īpan inīn tlālli ōcatca in [[mayatlācah]] īpan xihuitl 2000 a.C. oc ye in caxtiltēcah ōhuāllahqueh in Cuauhtēmallān. Ītlahtōllo moxelhuia īpan ēyi cahuitl: ''preclásico'', ''clásico'' īhuān ''postclásico''. In cahuipan ''clásico'' inīn āltepētiliztli ōxōchicuepōn īpan in yehyecōlmatiliztli īhuān in tōltēcayōtl. Tēl in achto tlācatiyān ōmelahuac cahuipan in caxtiltēcah, īhuān āxcān āltepētlāliah in tlālli. Miac ''clásicas'' huēyi mayaāltepētl ōquintlālcahuiqueh ahmo huehca in xihuitl 1000 a.C.. In ''postclásico'' tlahtohcāyōtl īpan in tlahco tlālli -iuhqui in quiché tlahtohcāyotl ''Q'umarkaj'' ([[Otlatlān]])- tēl, xōchicuepōnyah īxquich in tlālpoloāni Pedro de Alvarado in xihuitl [[1523]] īhuān [[1527]] ītzalan.
 
In Cuauhtēmallān ahco tlālli tlācah, iuhqui in [[cakchiquellācah]], in [[mantlācah]], in [[quichetlācah]] īhuan [[tzutujillācah]] īhuan in [[quekchitlācah]] īpan in tlani tlālli mictlāmpa Cuauhtēmallān oc tlachīhuah cē tāchcāuh tlācaolōlōlli ītech in cuauhtēmaltēcah.
 
Inin tlalpan hueyi tlacatlachihuayotl itechcopa arte ihuan ciencia, xi quipiya quemeh in calmanayotl, tlacuiloyotl, tlapohualyotl, astronomía, pintura, escultura ihuan ingeniería. Mayatlacah otlaquetz hueyi altepetl in cahuitl Pre Clásico quemeh huehuehaltepetl ipan San Bartolo, Cival, Nakbé, El Mirador, Uaxactún, Tikal, Ceibal, Río Azul, Yaxhá, Dos Pilas, Cancuén, Machaquilá, Aguateca ihuan Kaminal Juyú ihuan Abaj Takalik, inin tlacuitlapilohuah ahmo huehca ilhuicatl Pacífico.
 
[[Caxtillān]] otlapachouh Huēyitlahtocāyōtl Cuauhtēmallān in xihuitl 1821 īhuān quipiya īcelcatiyo ihuicpa [[Yancuīc Caxtillān]] in xiuhpan 1838.
 
==Cemānāhuacāyōtl== <!--Geografía-->
 
In Tlacetilīlli Tlahtohcāyōtl quimpiyah miaquīntīn tlālhuaqueh īca 48 tlahtohcāyōtl. Cuāxōchtia canahpa mictlāmpa īca [[Canada]] īhuān [[Cececpan mictlāmpa]], canahpa īcalaquitlāmpa nō [[Pacifico Huēyātl]], īhuān canahpa iquizāyampa [[Atlántico Huēyātl]], in iuhquin canahpa tlāpcopa [[Ayōllohco Mēxihco]], īhuān canahpa huiztlāmpa [[Mēxihco]]. [[Alaska]] īhuān [[Pacífico Huēyātl]] īcampa [[Tlālhuāctli Hawaii]], ([[Hawaii]], [[Niihau]], [[Kauai]], [[Oahu]], [[Maui]], [[Lanai]], [[Molokai]] īhuān [[Kahoolawe]]).
 
In tepētl ocachi cuauhtīc<ref>Quihtōznequi ''alto''</ref> [[Mc Keiley]] ompa tlalhuactli [[Alaska]] īhuān inīc ōme ocachi cuauhtīc nicān [[Tlālli]] Tlacetilīlli Tlahtohcāyōtl in [[Mount Albert]] īhuān [[Colorado]] ipan ''Rocky Mountains'' in ompa Tlacetilīlli Tlahtohcāyōtl Ixachitlān, occe tepetl quemeh [[Mount Shasta]] ipan Sierra Nevada [[California]]co. In tepeyohtic sistema [[tepetlah Sierra Nevada]], [[tepetlah Apalache]], [[tepetlah Rockies]], [[Sierra Nevada]], [[Sierra Sangre de Cristo]], occequin. In [[ātōyātl]] ocachi huehca [[Mississipi]], occequin atoyātl quemeh [[Rio Grande]], [[Hudson]], [[Pecos]] īhuān [[Atoyātl Colorado]].
 
===Yōlcatiliztli=== <!--Fauna-->
Nō xiquitta Tlacetilīllahtohcāyōtēcah tōtōmeh quemeh in [[iztacuāuhtli]], [[tzopilōtl]], [[centzontli]], [[canauhtli]], [[ehēcatōtōlli]], [[zōlli]], [[huehxōlōtl]], [[cuauhchochopitli]], [[huītzilin]] ahnōzo yōlcah quemeh in [[temazātl]], [[mazātl]], [[tlācaxōlōtl]], [[tecuanōtl]], [[māpachtli]], [[coyōtl]], [[miztli]], [[techalōtl]], [[cōzamatl]], [[āyōtōchtli]], [[āmiztli]], [[huezacotl]], [[tōchtli]], [[āhuitzotl]], [[ocomiztli]] īhuān [[cipactli]], [[cuēchcoātl]], [[cueyatl]], [[tamazolin]], [[cōātl]], [[āzcatl]], [[pāpālōtl]], [[pipiyolli]], [[zāyōlin]], [[colotl]], [[xīcohtli]], [[chapōlin]], occequīntīn. Nīcan tlacatiyan cah occequin yolcah ihuicpa [[Europan]] quemeh in [[cahuāyoh]], [[cuācuahueh]], [[pitzotl]], [[Ichcatl (yōlcatl)|ichcatl]] occequintin.
 
== Cuauhtēmallān īxeliuhca ==
 
<div align=center>
{|class="toc" cellpadding=0 cellspacing=2 width=500px style="float:center; margin: 0.5em 0.5em 0.5em 1em; padding: 0.5e text-align:left;clear:all; margin-left:3px; font-size:90%"
|colspan=4 style="background:#black; color:white;" align=center bgcolor="LightSlateGray"|'''Cuauhtēmallān īxeliuhca'''
|-
|colspan=4 align=center|[[Īxiptli:GuatemalaProvs.PNG|center]]
|- style="background:#e9e9e9;" align=center
| '''Departamento'''
| '''Chānehqueh'''
| '''Tlaīxpayōtl'''
| '''Tēcuacān'''
|-bgcolor="#f0f0f0"
|'''Cuauhtēmallān Tlācatlahtohcāyōtl'''
| 12,728,111
| 108,890
| '''[[Āltepētl Cuauhtēmallān]]'''
|-
|1. [[Pani Verapaz]]
| 776,246
| 8,686
| [[Cobán]]
|-bgcolor="#f0f0f0"
|2. [[Tlani Verapaz]]
| 215,915
| 3,124
| [[Salamá]]
|-
|3. [[Chīmaltenānco]]
| 446,133
| 1,979
| [[Chīmaltēnanco (Cuauhtēmallān)|Chīmaltēnanco]]
|-bgcolor="#f0f0f0"
|4. [[Chiquimollān]]
| 302,485
| 2,376
| [[Chiquimollān (Cuauhtēmallān)|Chiquimollān]]
|-
|5. [[Petén]]
| 366,735
| 35,854
| [[Flores]]
|-bgcolor="#f0f0f0"
|6. [[El Progreso]]
| 139,490
| 1,922
| [[Huāxātōyāc]]
|-
|7. [[In Quiche]]
| 655,510
| 8,378
| [[Santa Cruz Quiche]]
|-bgcolor="#f0f0f0"
|8. [[Itzcuintlān]]
| 119,897
| 4,384
| [[Itzcuintlān (Cuauhtēmallān)|Itzcuintlān]]
|-
|9. [[Cuauhtēmallān (Tlālxeliuhcāyōtl)|Cuauhtēmallān]]
| 2,538,227
| 2,126
| [[Āltepētl Cuauhtēmallān]]
|-bgcolor="#f0f0f0"
|10. [[Āhuēhuētenānco]]
| 846,544
| 7,400
| [[Āhuēhuētenānco, Āhuēhuētenānco|Āhuēhuētenānco]]
|-
|11. [[Izabal]]
| 314,306
| 9,038
| [[Puerto Barrios]]
|-bgcolor="#f0f0f0"
|12. [[Xālāpan, Cuauhtēmallān|Xālāpan]]
| 242,926
| 2,063
| [[Xālāpan (Cuauhtēmallān)|Xālāpan]]
|-
|13. [[Xōchiāpan (Cuauhtēmallān)|Xōchiāpan]]
| 389,085
| 3,216
| [[Xōchiāpan, Xōchiāpan|Xōchiāpan]]
|-bgcolor="#f0f0f0"
|14. [[Quetzaltenānco]]
| 503,857
| 1,951
| [[Quetzaltenānco (Cuauhtēmallān)|Quetzaltenānco]]
|-
|15. [[Retalhuleu]]
| 241,411
| 1,856
| [[Retalhuleu (Cuauhtēmallān)|Retalhuleu]]
|-bgcolor="#f0f0f0"
|16. [[Zacatepēc, Cuauhtēmallān|Zacatepēc]]
| 248,019
| 465
| [[Huehcāuh Cuauhtēmallān]]
|-
|17. [[San Marcos, Cuauhtēmallān|San Marcos]]
| 794.951
| 3,791
| [[San Marcos, San Marcos|San Marcos]]
|-bgcolor="#f0f0f0"
|18. [[Santa Rosa, Cuauhtēmallān|Santa Rosa]]
| 301,370
| 2,955
| [[Cuilāpan]]
|-
|19. [[Sololá]]
| 307,661
| 1,061
| [[Sololá (Cuauhtēmallān)|Sololá]]
|-bgcolor="#f0f0f0"
|20. [[Xōchitepēc, Cuauhtēmallān|Xōchitepēc]]
| 403,945
| 2,510
| [[Mazātenānco]]
|-
|21. [[Totōnicāpan]]
| 339,254
| 1,061
| [[Totōnicāpan (Cuauhtēmallān)|Totōnicāpan]]
|-bgcolor="#f0f0f0"
|22. [[Zacaāpan]]
| 200,167
| 2,690
| [[Zacāpan (Cuauhtēmallān)|Zacāpan]]
|-
|}</div>
 
[[Īxiptli:Cuauhtemallan.jpg|thumb|left|200px]]
 
== {{links}} ==
{{Commons|Guatemala}}
* [http://www.literaturaguatemalteca.org Literatura]
* [http://www.literaturaguatemalteca.org/popol.html Popol Vuh]
 
 
== Mēyalli ==
 
<small>
:CHĪMALPAHIN, Cuāuhtlehuanitzin; LOCKHART, James; SHROEDER, Susan īhuān NAMALA, Doris. ''Annals of his time''. Stanford University Press, 2006. (Inglatlahtōlli - Nāhuatlahtōlli)
:CHĪMALPAHIN, Cuāuhtlehuanitzin. ''Las ocho relaciones y el memorial de Colhuacan''. (Caxtillāntlahtōlli - Nāhuatlahtōlli)
</small>
 
{{Tlahtōlcaquiliztilōni}}
 
[[Neneuhcāyōtl:Tlācatiyān Ixachitlānco]]
[[Neneuhcāyōtl:Cuauhtēmallān]]