Colombia
Tlacatlahtocayotl Colombia nozo Colombia (caxtillāntlahtolcopa: Colombia ihuan quechhuatlahtolcopa: Kulumbya), ce tlacatiyan ahciqui ipan Ixachitlan Huitztlampa. Bogotá in itecuacan.
República de Colombia Tlacatlahtohcayotl Colombia | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Cuaxochtia canahpa mictlampa ica Panama ihuan Caribe hueyatl, canahpa huitztlampa no Ecuador, Peru ihuan Brasil, canahpa cihuatlampa ica in Pacífico ailhuicatl, ihuan canahpa tlapcopa Venezuela.
TlaltocaitlXicpatla
In tlaltocaitl Colombia ipampa in inic ome tocaitl in Cristóbal Colón[3] (itallahtolcopa: Cristoforo Colombo) itechpa in latintlahtolli columba quihtoznequi huilotl; ic in itoca Colombia quihtoznequi Colón itlal.
TlalcemanahuayotlXicpatla
Īhuēyitlālpan īxtli cah 1,959,248 km² īhuān tlālhuāctlīxtli 5,127 km². Īānāhua tlatlamachiyōtiāni 11,122 km. Ca miaquīn tlālhuāctli. Cuāxōchtia canahpa ayamictlāmpa īca Caribe Huēyātl īcampa San Andrés y Provincia tlātlālhuāctli, (San Andrés tlālhuāctli īhuān Provincia tlālhuāctli), canahpa huiztlāmpa nō Andes Tepetlānco, canahpa īquizāyampa nō Amazonas cuauhtlah, īhuān canahpa īcalaquitlāmpa nō Ilhuicaātl Pacífico īcampa tlālhuāctli Atlantico.
HuahpacayotlXicpatla
Nican tlalpan in altepetlacayotl mopohua 11,000 ahnozo 20,000 a.X. (Christus tlacatilizilhuitl xihuitl) icampa ica huecauhtlamantli namiquilli temoctica in tlalli. Ce altepetlacayotl oxochihti nican tlalpan achtotipan ihuic oaciloc caxtiltecah, yehhuatl otequiti cenca cualli cōztic teōcuitlatl ihuan chālchihuitl.
Achcauheuropantlacah in caxtiltecah catcah, yehhuatl oacih Guajira tlalyacatl oaltepetic Santa Marta quemeh inic ce altepetl ipan Ixachitlān Huitztlampa. In ixachitlacah nican chibchacah (taironah ihuan miuxcah), arahuahqueh, caribetecah, guambitecah, ipan Andes tepetlampa in quechhuatlahtoqueh, occequin macehualtlacah quemahniman quimbayah ipan Ixtlahuac Cauca ihuan arahuacah in ipan Cepayauhtepetlan Santa Marta.
Inic ce achcauhcaxtiltlacah a finales del pohualxiuhpan XV ica tepehuani Alonso de Ojeda ihuan Rodrigo de Bastidas canahpa 1539 ipampa yei popololiztli. Alonso de Quesada in aquin oaltepetlati Santa Fe de Bogotá, Inic ome Nicolás Federmann oacicoh icampa Venezuela ihuan Sebastián Balalcázar oacicoh ipampa Quito, calaquiuh ipan Pasto. In xiuhpan 1549 otlachiuh in hueyitlahtocalyohcan Santa Fe ahnozo yancuic hueyitlahtocayotl ihuicpa Yancuic Granada tlen otlapouh canahpa Virreynato Peru.
Yancuic Granada ce tlahtocayotl ica ome nahuatiltlahtolli tlen oquipopolo canah macehualchaneh ihuan oxittontla iquetzaltlalhuan quemeh tlaquixtilizteoztoyotl y la traída ihuicpa tlacazcac malli ihuicpa African. Ihueyiacalquixohuayan Cartagena de Indias (Macehualtecatl Cartagena) inin acalquixohuayan cenca tenyotl ipan hueyatl Caribe icampa xiacalhuaya tlactli cahnapa Caxtillan.
TequiyōtlXicpatla
Colombia cē tequiyōtl īpan Ixachitlān ītech temocpan. Colombia tequiyōtl tequipanoa īhuīc tlaquixtilli tlalpixcayotl īca inic cē ichcapixcayotl ipan Andes Tepetlan, nōiuhqui inic ōme tequipanolli piya cē ācalquīxōhuayān ītequipanoliz in ōmpa Cartagena de Indias.
Occequīntīn Colombia huēyi tequipanolli in tlalpixcayōtl īhuīpan cafecacahuatl (inic ome hueyicauh ipan tlalticpactli), tzapalolli, tzopelacatl, cintli, ācintli, camohtli, limaxocotl, ichcatl, nōhuān pitzopixcayōtl, cahuayōhpixcayōtl, cuacuahuehpixcayōtl, ichcapixcayotl, pipiyolpixcayōtl, īnōmpan coyonimatiliztli tlaquixtilli teconalli, cōztic teōcuitlatl, tlīltepoztli, amochitl, temētztli, Iztāctepoztli, platino, ihuan chālchihuitl.
Colombia īxeliuhcaXicpatla
Colombia īxeliuhca | ||||
Tlahtohcāyōtl | Chānehqueh (2005) | Tentli (km²) | Āltepēnānyōtl | |
Colombia Tlālxeliuhcāyōtl | 103 088 000 | 1 959 248 | Bogotá | |
1. Amazonas | 1 051 000 | 109.665 | Leticia | |
2. Antioquia | 2 842 000 | 177 | Medellín | |
3. Arauca | 517 000 | 3.812 | Arauca | |
4. Atlántico | 751 000 | 87 | Barranquilla | |
5. Bolivar | 4 256 000 | 1.642 | Caratagena de Indias | |
6. Boyacá | 3 238 000 | 2.317 | Tunja | |
7. Caldas | 2 475 000 | 288 | Manizales | |
8. Caquetá | 562 000 | 73 | Florencia | |
9. Casanare | 1 489 000 | 168 | Yopal | |
10. Cauca | 4 893 000 | 529 | Popayán | |
11. Cesar | 3 116 000 | 204 | Valledupar | |
12. Chocó | 2 334 000 | 407 | Quibdó | |
13. Córdoba | 6 652 000 | 231 | Montería | |
14. Cundinamarca | 14 161 000 | 120 | Bogotá | |
15. Guainia | 3 988 000 | 180 | Puerto Inírida | |
16. Guaviare | 1 605 000 | 144 | Guaviare | |
17. Huila | 3 988 000 | 180 | Neiva | |
18. La Guajira | 1 605 000 | 144 | Rioacha | |
19. Magdalena | 3 988 000 | 180 | Santa Marta | |
20. Meta | 1 605 000 | 144 | Villavicencio | |
21. Nariño | 3 988 000 | 180 | Pasto | |
22. Norte de Santander | 1 243 975 | 21.658 | Cúcuta | |
23. Putumayo | 310 132 | 24.885 | Mocoa | |
24. Quindío | 534 562 | 1.845 | Armeria | |
25. Risaralta | 897 509 | 4.140 | Pereira | |
26. San Andrés ihuan Provinicia | 70 554 | 52 | San Andrés | |
27. Santander | 1 957 789 | 30.537 | Bucaramanga | |
28. Sucre | 772 010 | 10.917 | Sincelejo | |
29. Tolima | 1 365 342 | 23.562 | Ibagué | |
30. Valle del Cauca | 4 161 425 | 22.140 | Cali | |
31. Vaupes | 39 279 | 54.135 | Mitú | |
32. Vichada | 1 243 975 | 21.658 | Puerto Carreño |
TlaīxcopinalliXicpatla
AmoxtiliztliXicpatla
- Ediciones Trébol, Diccionario Enciclopédico Visual īpān caxtillahtolli, Cargraphics S.A., otepoztlahcuiloc ipan Colombia, 1997.
ToquiliztequitlXicpatla
- ↑ INEGI. En México somos Somos 112 millones 322 mil 757 habitantes al 12 de junio de 2010. Ihcuilōni īpan 5 Tlamācuīlti, 2011.
- ↑ Error on call to Template:cite web: Parameters url and title must be specifiedPNUD (4 de noviembre de 2010). hdr.undp.org: (caxtillāntlahtōlli) (PDF). Ihcuilōni īpan 04/11/10.
- ↑ Etimología de Colombia] (Caxtillantlahtolcopa). Diccionario etimológico etimologias.dechile.net. Consultado el 09/05/2008.